copilul stă și nu mișcă
copilul stă și ascultă
nu înțelege durerea, atunci cînd plînge
știe doar că doare

copilul știe sa zîmbeasc-atunci cînd nu știe
lumea
tot ce contează copilului e să rîdă
să fie-n voie și lăsat în pace
mîine va mai fi copil
poimîine poate
din a 3-a zi va fi un om ca restul
oamenilor ce nu’s copii. 

va-nțelege ce-i durerea
făr’ să știe de ce doare
va zîmbi forțat, aiurea
fără să zîmbească
îi vor trece mii și mii
amintiri din copilărie
cînd era lăsat în pace.

îi vor scurge mii și mii
lacrimi degradate
îl va bîntui uitatul pînă va uita de el
îl va-ncercăna puțin amorul
pînă va ceda cu el
îl va pedepsi ceva-ul-n care … n-a crezut (că e prea greu).
îl va duce viața-n spate
în loc s-o ducă el pe ea. 

copilul s-a ascuns, amice.
n-ai să dai nici mort de el
mîine nu
poimîine poate
în a 3-a zi s-a dus și el.